Regatul Unit importă mărfuri de 839 de miliarde de euro pe an. Moldova e pe locul 118

Veriga care lipsește între Moldova și rafturile britanice. Ce spune noul studiu Invest Moldova despre piața britanică și de ce contează pentru antreprenorii din diaspora

Acest articol a fost scris în colaborare cu Elena Borta, broker vamal în cadrul companiei Imeva Consult, UK.

*Elena Borta ** *

Puncte cheie

Regatul Unit importă mărfuri de 839,5 miliarde de euro pe an, iar Moldova ocupă locul 118 între furnizori, cu 0,004% din total.
Produsele agroalimentare moldovenești cresc rapid pe piața britanică: sucuri +149%, fructe uscate +89%, patiserie +77% doar în ultimul an.
Produsele agricole moldovenești intră fără taxe vamale timp de cinci ani, conform condițiilor prevăzute de acord, iar unele alimente de bază au TVA zero în Regatul Unit.
Legislația britanică cere un operator stabilit local pe etichetă și, practic, un importator sau distribuitor britanic, adică exact rolul pe care îl poate ocupa diaspora.
Invest Moldova oferă instrumente concrete: baza de date a exportatorilor lansată în septembrie 2026, programul „buy Diaspora” cu până la 5.000 € și o misiune de business în Marea Britanie la final de an.

Agenția de Investiții a Republicii Moldova, cu suportul financiar al Băncii Mondiale, a lansat un program numit Export Vision: o serie de studii de piață pe țări, prezentate public în cadrul unor evenimente cu antreprenori. Unul dintre primele studii din acest an este dedicat Regatului Unit: aproape 50 de pagini despre ce cumpără britanicii, de la cine, prin ce canale, la ce prețuri și ce documente se cer la frontieră.

Studiul a fost scris pentru producătorii din Moldova care vor să exporte. Dar dacă îl citești ca antreprenor moldovean stabilit în Marea Britanie și ai deja un magazin, un restaurant, o firmă de distribuție sau doar cu contacte locale bune, vezi cu totul altceva: o listă de condiții pe care un producător din Chișinău nu le poate îndeplini singur, de la distanță. Veriga care lipsește este diaspora antreprenorială.

Cifra de la care pornește totul

În 2025, Regatul Unit a importat mărfuri de 839,5 miliarde de euro. Din toate țările lumii, Republica Moldova ocupă locul 118 în importurile britanice. România e pe locul 47.

Comerțul total de bunuri dintre Moldova și Regatul Unit a fost de 117,1 milioane de euro, din care exporturile moldovenești au însemnat doar 31,1 milioane. Adică aproximativ 0,004% din tot ce importă Marea Britanie.

La aproape toate categoriile de produse, importul britanic este de zeci sau de sute de ori mai mare decât tot exportul moldovenesc din lume. Moldova poate crește ani la rând fără să se lovească de limitele pieței.

Ce se vinde deja și ce crește rapid

Exportul moldovenesc de bunuri către Regatul Unit a scăzut cu 44% față de 2021, dar scăderea vine aproape integral din confecțiile textile, care s-au prăbușit după Brexit. Produsele agroalimentare prezintă o tendință inversă: după minimul din 2023 (7,59 milioane de euro), a urcat la 9,79 milioane în 2024 și la 11,05 milioane de euro în 2025.

Creșterile din ultimul an, pe categorii:

sucuri de fructe și legume: +149%
fructe uscate: +89%
pâine, patiserie și biscuiți: +77%
legume preparate sau conservate: +69%
nuci: +35%
caise, cireșe, piersici, prune proaspete: +18%

Iar acum dimensiunea pieței în care intră aceste produse: britanicii importă anual pâine, patiserie și biscuiți de 4,42 miliarde de euro (în creștere cu 17%), ciocolată și preparate cu cacao de 3,82 miliarde (+18%), vin de 4,34 miliarde, sucuri de 1,26 miliarde (+10%), nuci de 427 de milioane (+12%), fructe proaspete de tipul caiselor și prunelor de 332 de milioane (+11%).

Moldova vinde astăzi vin de 4,21 milioane pe o piață de 4,34 miliarde.

Avantajul regimului tarifar preferențial

Prin Acordul de Parteneriat Strategic, completat prin protocolul din mai 2024, Regatul Unit a eliminat integral, pentru o perioadă de cinci ani, taxele vamale și contingentele la importul produselor agricole moldovenești.

Notă*:* Taxele au fost eliminate în condițiile prevăzute de acord și de regulile de origine aplicabile. Nu toate produsele agricole moldovenești sunt vizate.

În plus, în Marea Britanie majoritatea alimentelor de bază (fructe, legume, nuci, pâine, conserve) au TVA zero. Iar guvernul britanic plănuiește reducerea tarifelor de import la peste 100 de produse alimentare.

Deși multe alimente de bază beneficiază în UK de cota zero de TVA, tratamentul TVA trebuie verificat pentru fiecare produs, separat de regimul vamal. Nu toate alimentele de bază au TVA 0%, a ținut să precizeze Elena Borta pentru Hidook.

Totuși, c****adrul legal e deschis. Ce lipsește e altceva.

De ce contează antreprenorii moldoveni din Marea Britanie

După Brexit, fiecare import în Regatul Unit traversează o frontieră vamală și sanitară completă. Eticheta trebuie să conțină numele și adresa unui operator stabilit în Regatul Unit. E nevoie de pre-notificare în sistemul IPAFFS, de certificate fitosanitare și de control la frontieră. Certificarea BRCGS este de facto obligatorie pentru listarea la lanțurile mari.

Notă: Certificarea BRCGS este foarte importantă pentru retailul britanic, dar nu este o cerință vamală și nu este universal obligatoriu prin lege pentru orice produs sau orice retailer, spune Elena Borta.

Studiul o spune direct: colaborarea cu un importator sau distribuitor britanic este aproape obligatorie. Nu e o recomandare, ci o condiție practică de intrare pe piață.

Iar la evenimentul de prezentare, producătorii au fost și mai concreți.

Un producător de patiserie a explicat că un camion de marfă către București costă 800–1.000 de euro, iar către Marea Britanie ajunge la 5.000. Nu pentru că e imposibil, ci pentru că sunt puține curse și niciun producător mic nu umple singur un camion. El a lansat public o invitație către ceilalți producători mici din Moldova: să se unească pentru a consolida transporturile.

Un alt exemplu, din aceeași discuție: un lot de cozonac a stat o săptămână în vamă, chiar înainte de Paște, pentru un singur certificat care lipsea.

Din Marea Britanie, toate aceste probleme arată altfel. Operatorul de pe etichetă înseamnă o firmă înregistrată în UK. Consolidarea transportului înseamnă cineva care adună marfa mai multor producători mici într-un singur camion. Documentele, pre-notificările și relația cu brokerul vamal cer o persoană care cunoaște deja sistemul britanic. Depozitarea, distribuția și negocierea cu retailerii cer prezență și contacte locale. Adică exact ceea ce au antreprenorii moldoveni din Marea Britanie. Este o poziție comercială care astăzi este liberă.

Elena Borta, broker vamal spune clar: v****ama nu este ultimul pas. Este ceva ce trebuie rezolvat înainte ca marfa să plece.

Un checklist scurt înainte ca primul camion să plece din Moldova:

Cod tarifar verificat pentru fiecare produs

Originea verificată și dovada originii stabilită

Tarif preferențial verificat

Importatorul din UK identificat

Incoterm stabilit

Import VAT și customs duty clarificate

Cerințele de etichetare verificate

Certificatele sanitare/fitosanitare, dacă sunt necesare

IPAFFS / pre-notificările, dacă se aplică

Brokerul vamal și responsabilitatea pentru declarație stabilite înainte de expediere

Elena mai precizează că, din punct de vedere vamal, trebuie făcută distincția între Marea Britanie si Nordul Irlandei, pentru că se aplica reguli diferite.

Vama începe înainte ca marfa să plece: perspectiva unui broker vamal în UK

Din perspectiva unui customs broker care lucrează cu importuri în Regatul Unit, una dintre cele mai frecvente greșeli ale exportatorilor este să trateze vama ca pe o formalitate care se rezolvă atunci când camionul ajunge la frontieră. În realitate, multe dintre problemele unei livrări pot fi prevenite înainte ca marfa să fie încărcată.

Pentru fiecare produs trebuie stabilite din timp codul tarifar, originea mărfii, eligibilitatea pentru tratamentul tarifar preferențial, documentele necesare și responsabilitatea pentru importul în UK. Pentru anumite produse, în special alimente, produse agricole și produse de origine animală, se adaugă cerințe sanitare, fitosanitare sau de siguranță alimentară.

Comerțul dintre Republica Moldova și Regatul Unit este reglementat prin UK–Moldova Strategic Partnership, Trade and Cooperation Agreement (SPTCA). Pentru mărfurile care îndeplinesc regulile de origine prevăzute de acord, importatorul poate solicita tratament tarifar preferențial.

Aici apare una dintre cele mai importante distincții: faptul că marfa este expediată din Moldova nu înseamnă automat că aceasta este originară din Moldova în sensul acordului comercial. Pentru aplicarea preferinței tarifare trebuie îndeplinite regulile de origine și trebuie disponibilă dovada de origine corespunzătoare.

Pentru exportatorul din Moldova: ce trebuie verificat înainte de expediere

Înainte ca primul camion să plece spre Regatul Unit, exportatorul ar trebui să aibă clarificate cel puțin următoarele elemente:

UK Global Tariff / commodity code – clasificarea tarifară corectă a produsului;

Rules of Origin din SPTCA – dacă produsul îndeplinește condițiile pentru a fi considerat originar din Moldova;

Proof of Origin – documentația necesară pentru solicitarea tarifului preferențial;

factura comercială, packing list și documentul de transport;

eventualele licențe și certificate specifice produsului;

cine este importer of record în Regatul Unit;

Incoterm-ul convenit între vânzător și cumpărător;

cerințele SPS, dacă produsul intră sub regimul sanitar-veterinar sau fitosanitar.

Pentru transporturile rutiere care tranzitează Uniunea Europeană, trebuie stabilit și regimul de tranzit. În cazul în care marfa circulă sub Common Transit Convention (CTC), poate fi utilizat T1, care permite transportul mărfurilor neunionale sub control vamal până la destinația unde urmează să fie efectuate formalitățile vamale.

Este important însă să nu confundăm operațiunile: T1 nu este declarația de import în UK. T1 este declarația de tranzit. Declarația de import este operațiunea prin care marfa este declarată autorităților vamale britanice pentru a fi pusă în liberă circulație sau plasată sub un alt regim vamal.

Pentru exportator, întrebarea nu ar trebui să fie doar „Cât mă costă transportul până în UK?”, ci:

„Cu ce cod tarifar pleacă marfa, ce origine are, ce dovadă de origine folosesc, cine este importatorul în UK, ce regim de tranzit se aplică și cine răspunde pentru declarația de import?”

Pentru importatorul din UK: ce trebuie verificat înainte de prima comandă

Din partea britanică, importatorul trebuie să se asigure că produsul poate fi importat și comercializat legal în Regatul Unit și că responsabilitățile vamale și fiscale sunt clar stabilite.

Înainte de expediere trebuie verificat commodity code-ul, originea produsului, tariful aplicabil și dacă poate fi solicitat tratamentul preferențial în baza UK–Moldova SPTCA.

Importatorul trebuie să aibă, în funcție de structura tranzacției:

GB EORI number;

un customs broker sau capacitatea de a depune declarația vamală;

factura comercială și documentele de transport;

commodity code-ul verificat;

valoarea vamală corectă;

dovada originii, atunci când se solicită preferința tarifară;

informațiile necesare pentru declarația de import;

o procedură clară pentru customs duty și import VAT.

Dacă marfa ajunge în UK sub T1, importatorul sau agentul său trebuie să se asigure că tranzitul este prezentat și închis corespunzător. Numai după îndeplinirea formalităților relevante marfa poate fi pusă în liberă circulație.

Pentru companiile înregistrate în scopuri de TVA, trebuie analizată și utilizarea Postponed VAT Accounting (PVA). Aceasta permite contabilizarea import VAT prin VAT Return, în locul plății efective a TVA la momentul importului, ceea ce poate avea un impact important asupra cash-flow-ului.

Pentru alimente și produse agricole, declarația vamală este doar o parte a procesului. Importatorul trebuie să verifice și cerințele SPS, utilizarea IPAFFS (Import of Products, Animals, Food and Feed System), certificatele sanitare sau fitosanitare și eventualele controale la Border Control Post (BCP), în funcție de natura produsului.

În cazul alimentelor comercializate în Great Britain, trebuie verificate separat și cerințele de etichetare, inclusiv identificarea operatorului responsabil stabilit în UK, acolo unde legislația o cere.

Cum arată practic un transport Moldova → UK?

Să luăm un exemplu simplu: un camion pleacă din Moldova, traversează România și Uniunea Europeană și ajunge în Great Britain.

În funcție de structura transportului și procedurile utilizate, fluxul vamal poate arăta astfel:

Moldova → formalități de export → UE → tranzit T1/Common Transit → UK → declarație de import → liberă circulație → distribuție în UK.

Aici trebuie făcută o distincție esențială:

Export declaration ≠ T1 ≠ UK import declaration.

Sunt trei operațiuni diferite, cu scopuri și responsabilități diferite.

Faptul că exportatorul și-a făcut formalitățile de export în Moldova nu înseamnă că importul în UK este rezolvat. La fel, faptul că marfa circulă sub T1 nu înseamnă că a fost importată în Regatul Unit. T1 acoperă tranzitul; importul trebuie declarat separat.

De ce contează acest lucru pentru diaspora?

Aici apare una dintre cele mai interesante oportunități pentru antreprenorii moldoveni din Regatul Unit.

Un importator sau distribuitor local nu oferă doar acces la un raft. El poate deveni veriga care conectează producătorul moldovean cu infrastructura comercială britanică: import, brokeraj vamal, transport, depozitare, conformitate, etichetare și distribuție.

Pentru producătorul din Moldova, aceste procese pot părea o barieră administrativă. Pentru un antreprenor care operează deja în UK, ele pot reprezenta o oportunitate comercială.

De aceea, colaborarea Moldova–UK nu trebuie privită doar ca relația dintre un producător și un cumpărător. Poate fi construit un întreg lanț:

producător din Moldova → export → tranzit T1, unde este cazul → importator UK → customs clearance → depozitare → distribuție → retail / HoReCa.

Iar customs broker-ul are un rol important în această ecuație: nu doar să depună declarația când camionul ajunge la frontieră, ci să se asigure că structura importului, documentele, clasificarea tarifară, originea și regimul vamal sunt corect stabilite înainte ca marfa să plece.

Pentru un exportator aflat la început de drum în UK, această pregătire poate face diferența dintre o livrare care trece rapid prin frontieră și una care ajunge să genereze întârzieri, costuri suplimentare sau probleme de conformitate.

Raftul diasporei nu e destinația. E rampa de lansare

Studiul descrie comunitatea est-europeană din Regatul Unit, inclusiv diaspora moldovenească și cea românească, de ordinul sutelor de mii, ca fiind cea care susține o rețea densă de magazine specializate și importatori dedicați. Sunt rețele comerciale care există deja și care pot funcționa ca un „laborator de testare” a produselor. Studiul Export Vision le numește canal-pilot natural înainte de abordarea lanțurilor naționale.

Un producător prezent la eveniment a spus ceva ce merită reținut: când un produs moldovenesc ajunge într-un lanț mare, în prima fază îl cumpără diaspora moldovenească și românească. Cu alte cuvinte, cererea diasporei este cea care îi dovedește retailerului că produsul se vinde.

Un alt participant a făcut o observație care spune totul despre poziția diasporei:* „Până nu ne ducem, până nu deschidem o cutie să prezentăm la potențialii parteneri, distribuitori de acolo să guste produsele noastre, n-o să reușim. Acasă, prin internet, prin telefon, niciodată nu reușim.”*

Un producător din Moldova trebuie să facă un drum ca să ajungă la acea strângere de mână.

**Aici intervin antreprenorii moldoveni din Marea Britanie. **Un magazin, un restaurant sau un mic distribuitor de aici poate testa un produs pe un raft real, poate arăta cifre concrete de vânzări și poate deschide o discuție pe care producătorul din Moldova, singur, nu ar ajunge nici măcar s-o înceapă.

Ce e disponibil chiar acum

Din prezentarea Agenției de Investiții:

Baza de date a exportatorilor va fi lansată la finalul lunii septembrie, în cadrul Moldova Business Week. Publică și gratuită, aceasta va include descrierea companiei, piețele pe care exportă deja, certificatele, site-ul și contactele persoanelor responsabile. Un instrument făcut ca să găsești furnizori fără zece intermediari.
Programul „buy Diaspora”, implementat împreună cu UNDP, susține activitățile internaționale ale antreprenorilor din diaspora care promovează produse moldovenești și generează export.

Programul oferă suport financiar de până la 5.000 € pentru antreprenorii moldoveni din diaspora care promovează produse moldovenești la târguri, degustări și alte evenimente care pot genera export.

Inbound Missions: peste 20 de cumpărători aduși în acest an în Moldova, ca să vadă direct liniile de sortare, halele de producere și depozitele.
Misiune de business în Marea Britanie, planificată pentru ultimul trimestru din 2026.
Biroul comercial-economic al Ambasadei Republicii Moldova la Londra, cu sediu nou în centrul capitalei. Ambasadorul Ruslan Bolbocean a invitat public antreprenorii să scrie și să vină. Se pregătește și un forum de business în format trilateral Moldova, România și Regatul Unit.
Târgurile: IFE London, Speciality & Fine Food Fair, London Wine Fair. Participarea în standul național organizat de Invest Moldova reduce costurile de intrare.

Concluzie

Studiul Export Vision a fost scris pentru producătorii din Moldova. Dar bariera pe care o descrie: vama, certificatele, operatorul de pe etichetă, distribuitorul local, logistica și prezența la fața locului, se află de partea britanică a frontierei. Adică de partea diasporei. Ceea ce pentru un producător din Chișinău este o barieră, pentru un antreprenor moldovean din Marea Britanie este o poziție de piață.

Primii pași nu cer un capital mare. Studiul, cu toate datele pe categorii de produse, este public și gratuit. Baza de date a exportatorilor se lansează la finalul lunii septembrie și îți va arăta direct ce companii din Moldova exportă deja, cu ce certificate și pe ce piețe. Biroul comercial al Ambasadei de la Londra este deschis pentru contacte și informații. Programul „buy Diaspora” poate acoperi până la 5.000 € din costurile de promovare la târguri și degustări. Iar misiunea de business din Marea Britanie, planificată pentru ultimul trimestru al anului, este ocazia cea mai simplă de a întâlni producători față în față, fără să pleci nicăieri.

Acordurile comerciale există deja; acum antreprenorii din diasporă pot fi cheia pentru consolidarea relațiilor comerciale dintre două state. Pentru antreprenorii din diasporă care dețin restaurante, magazine alimentare specializate sau alte afaceri HoReCa, precum și pentru cei care au afaceri cu alte materii prime, colaborarea cu exportatorii din Republica Moldova este o oportunitate majoră.

Studiul „Export Vision – Regatul Unit 2026” a fost elaborat de Agenția de Investiții a Republicii Moldova, cu suportul financiar al Băncii Mondiale, în cadrul Proiectului Ameliorarea Competitivității.

Studiul și recomandările experților (în limba română) sunt disponibile online gratuit